Aș vrea să te iubesc nebunește. Complet. Frumos. Copleșitor. Să simt că mi se înmoaie genunchii de câte ori te văd. Să tresar de câte ori mă atingi. Să mă trezesc îmbiată de mirosul pielii tale. Să mângâi cu privirea urma pe care a lasat-o capul tău pe pernă. Să îți simt gustul în cafeaua de dimineață și să jur că nu există licoare mai fermecată. Să mă privești amuzat când alunec desculță pe ritmuri matinale de jazz. Să-ți dau în grijă sufletul meu și să nu mă tem niciodată de asta.
Și mi-ar plăcea să râdem împreună. Să povestim. Să mergem mult pe jos. Să îți adorm în brațe. Să ne ținem de mână. Să mă privești cu ochi care blochează timpul, doar pentru o secundă-n plus cu mine. Să te privesc de parcă lumea începe și se termină cu tine.
Să credem c-am reinventat iubirea. Că basmele sunt scrise ca testament pentru povestea noastră. Să nu îmi pese c-aș putea să sufăr. Să nu te temi c-o să dispar. Să-mbătrânim de mână.
Să te surprind mereu. Să te răsfăț. Să mă îndrăgostesc de tine în fiecare zi. Să te descopăr.
Și să te găsesc.
***
Au întrebat-o mulți cum e bărbatul vieții ei. Și Ea râdea și le spunea mereu că nu-i corectă întrebarea. Căci nu i-a conturat un chip, așa departe pare. Dar știe cum ar vrea să fie lângă El.
2 Comments
Foarte adevarat,nu conteaza chipul dar cu siguranta stii cum ai vrea sa te simti langa EL….
Yep… La un moment dat iti dai seama cat de mult conteaza starea, sentimentele pe care respectivul le dezvolta in tine.