Ce aveţi de făcut

Ameţiţi fiind de cotidian, suntem veşnic preocupatţi. Suntem stresaţi, nervoşi, obosiţi, irascibili şi veşnic pe fugă. Uităm să zâmbim, uităm să râdem, uităm de lucrurile care ne plac şi de oamenii pe care îi iubim. Uităm de noi. Ne amintim în schimb toate problemele, toate necazurile, toate depresiile şi le retrăim cu încăpaăţânare lăsându-le să ne consume şi ultimul strop de energie pe care îl mai avem.

Luăm lucrurile importante de-a gata şi reacţionăm doar câteodată, când auzim povestea tristaă a cuiva care a pierdut ceva, doar pentru a redeveni în câteva zile ceea ce eram iniţial : nerecunoscători, uituci. Transformăm dragostea în obişnuinţă, bucuria în zâmbete studiate, prietenia în “obligaţie”.

Suntem trişti şi singuri şi asta pentru că la sfârşitul zilei, fiecare e prea ocupat să-şi plângă de milă ca să îl mai audă şi pe celălalt. Sau ca să se mai audă pe sine. Adevăratul “sine”.

Vă propun ca astăzi să ne amintim de lucrurile care contează cu adevărat. Să ne amintim de dragoste, prietenie, bucurie. Pentru că ele ne ţin în cursă. Zilnic.