Desi pretuiesc clipa, de multe ori omit sa o traiesc. Omit, refuz, ma tem (anything works for me). Ma consolez, insa, cu gandul ca asa facem toti la un moment dat. Traim in trecut sau in viitor si omitem prezentul. Ne ghidam dupa conventii doar pentru a le demonstra celorlalti ca traim.
Cat dureaza o clipa? Nu stiu. Dar, cu singuranta, pot spune cat de tare doare atunci cand o pierzi. Cand alegi sa o pierzi. Cand bucuria acelei clipe e atat de gresita incat te doare. Cand … Ma rog, stiti si voi cand.
Am ratat multe clipe in viata mea … Pentru ca m-ar fi durut dupa. Pentru ca era gresit. Pentru ce ar fi spus altii. Acum, dupa ce am omis, am refuzat, m-am temut, nu pot sa nu ma intreb : ce ar fi fost daca? As fi putut eu, oare, sa trec peste bucuria clipei si sa o las sa ramana o amintire frumoasa? Sau m-as fi torturat apoi nopti in sir gandindu-ma la te miri ce? Probabil a doua varianta. Probabil as fi continuat sa tes planuri, sa imi fac idei, sa imi pun intrebari.
Departe de clipa. Fugind de clipa. Ignorand clipa. Pierzand-o. E mai sigur asa. E mai simplu asa … Cu toate astea, intr-o zi, as vrea sa pot inchide ochii si sa ma las purtata de val. Fara regrete, fara temeri, fara frustrari… . After that, nothing else matters.
Carpe diem!
No Comments
oricum nimic nu coonteaza in lumea asta, oricum am face tot murim, da-o dracului de clipa si de viata
Iar esti suparat pe viata? 🙂
saracie, radiatii solare, nesimtire totala, incultura….mai tb sa coontinuu ? tu in ce tara traiesti ?!
Acum depinde şi de cum vezi lucrurile … şi dacă-ţi pasă de anumite reacţii ale celor din jur … dar nu uita că înainte de toate tu contezi cel mai mult.
A regreta = a-ţi nega prezentul … dacă gândeşti negativ pur şi simplu nu trăieşti în lumea reală, ci într-una construită strict în jurul gândurilor tale. Realitatea este văzută diferit de fiecare individ în parte, însă este una şi aceeaşi entitate.
E foarte normal să faci totul cu cap, însă uneori riscul de a trăi unele clipe fără să ştii ce te-aşteaptă după ar trebui luat, astfel dobândind anumite experienţe pe care altfel nu ai avea cum să le trăieşti, ele ajutându-te ca pe viitor să nu mai greşeşti în situaţii similare.
Eu sunt un tip căruia îi place să rişte “cu cap” … îmi place aventura, însă îmi iau şi anumite precauţii înainte de a începe “clipa”. Şi când acea clipă apare, o trăiesc la maxim pentru a mă bucura de ea cât pot de mult.