O bună parte din viața noastră suntem în căutarea iubirii. Acea iubire magică, perfectă, completă; povestea; întâlnirea care ne va schimba viața. Un EL sau o EA care să transforme cuvântul în sentiment și bătaie de inimă și viață.
Am crezut cu tărie că eu am trăit aceasta întâlnire și am iubit nebunește un suflet după care mi-am ghidat existența câțiva ani. Fără a căuta logica din sentimentele mele, am dăruit fiecare moleculă de suflet. Fiecare zâmbet, fiecare privire, fiecare speranță.
Când mi-a spus că și El mă iubește, am crezut că tot Universul s-a așternut la picioarele mele și că nu există iubire mai mare, mai profundă, mai pură. Povestea noastră era extraordinară și știam că numai o minune o transformase în realitate. Apoi, pe neașteptate, s-a terminat.
Judecând prin prisma iubirii, e greu de înțeles cum s-a putut întâmpla așa ceva. Eram un cuplu magic, perfect; eram suflete pereche. Și totuși am fost sortiți eșecului. Viața ne-a arătat că nu e suficient să iubești. Dragostea aștepta completări care nu au venit la timp.
Nu-mi pot imagina cum ar fi arătat acum viața mea dacă nu l-aș fi cunoscut niciodată. Știu doar că ar fi fost diferită. Iată de ce îi mulțumesc că și-a făcut timp, fie și pentru câteva clipe, să pășească în viața mea, pentru a o răscoli până la ultima suflare.
Păstrează-mi mâna mea într-ale tale,
Să stăm așa, alături amândoi.
Nu simți ce singuri am rămas pe lume
De când iubirea nu mai e cu noi ?
No Comments
Imi place la nebunie incheiera(nu ca v-ati despartit ci ca ii multumesti)…exact ceva f similar vorbeam cu un prieten acu cateva luni, si chiar acu cativa ani buni scriam asta pe blog.
Ca tot auzeam multi oameni care isi vorbeau de rau fostele…
Eu de exemplu cu exceptia unei foste, cu toate am ramas in relatii amiabile si mi se pare absolut normal…pt ca la un moment dat ai vazut la acea persoana niste calitati care le apreciezi…acuma ca pe parcurs au aparut diverse piedici si obstacole si probleme care au facut ca relatia sa nu mai mearga…e nasol…dar calitatile alea fundamentale care le vezi la o pers cand iti place de ea…eu zic ca nu dispar…vor fi mereu acolo. Si e aiurea sa zici altceva cand nu mai esti cu acea persoana.
Exact. E pacat ca se ajunge la situatii de genul in care “marea dragoste” se termina cu scandal public.
Eu vorbesc de orice relatie…nu doar de marea dragoste…eu consider ca orice relatie de “iubire” ar trebui sa se incheie cat mai amiabil, din motivele mentionate mai sus.
Cand am spus “marea dragoste” ma refeream ca la inceput, orice relatie pare ideala 🙂
Dar, orium, ai dreptate 🙂
Nu te poti desparti niciodata de o ”mare iubire” pe cale amiabila.Cel putin, nu in momentul cu pricina, Poti in schimb, sa fugi cat te tin picioarele cand iti vine sa-l strangi de gat pentru ca a fost rau cu tine.:)
Despartirile sunt grele. Eu ma refeream la scandal public – cu vorbit de rau pe unde apuca fiecare.
Hm. Way too personal.. 🙂 Si eu eram asa intr-o vreme pe blog. De cativa ani dau mult mai putin (sau deloc) din casa, pe latura asta.
E doar un citat. Atat.
Intregul articol…?
Ah…Stai ca m-am ametit :)) Credeam ca ai comentat la ce am postat in seara asta 😛
E de inteles…te stalkuiesc atat de mult ca te-am zapacit. Apropo, era o poanta: I’m not a stalker, I’m just curious! And by the way, you’re out of milk… :))
Cat de tare :))))))