Sunt șanse foarte mari ca după acest articol să par o nemerică fără suflet. Așa că vă spun din start că îmi plac mult copiii. Ca să nu avem discuții pe parcurs. Acum…
Pur și simplu nu înțeleg oamenii care își cară pruncul după ei într-o cafenea în care se fumează la greu. Uite așa, nu mă duce pe mine capul să înțeleg. Și, după ce că îl țin într-un fum de-l tai cu cuțitul, se pun la bârfe cu prietenii și îl lasă amanet să urle și să alerge pe acolo. Păi e frumos așa?!
La masa de lângă mine, un bărbat și o femeie au venit împreună cu fetița lor de 4 ani să se vadă cu niște prieteni. Nu pot să vă explic ce fum este aici. Dar pot să vă arat.
După ce a alergat și a țipat cât a putut, total nebăgată în seamă de părinți, fetița s-a pus la masă și a început să zdrăngăne cu un lanț și o scrumieră, timp în care a urlat cât au ținut-o plămânii, cu lacrimi de crocodil.
Eu nu am copii și poate că nu sunt în măsură să dau sfaturi. Dar dincolo de principiul ”cum îl educi așa îl ai”, există ceva la mintea cocoșului: nu e ok să ții un copil în fum de țigară.
No Comments