În afara orelor de somn, restul vremii ni-l petrecem cu sufletul la gură. Alergăm continuu, dar întârziem mereu. Şi orice am face, nu avem niciodată timp pentru noi. Mergem la stomatolog o dată pe an şi doar în caz de extremă urgenţă, la doctor când suntem deja cu un picior în groapă şi la Biserică, doar când nimic altceva nu mai funcţionează. Nu ştim exact când am citit ultima carte sau când am fost ultima oară la teatru. Mâncăm în grabă şi dormim puţin. Suntem blocaţi în trafic, pierdem metroul, alergăm zadarnic după autobuz, lucrăm peste program, ne facem prea multe griji. Ne plângem constant că timpul trece.
Dar oare trece timpul sau trecem noi prin el? Oare în graba noastră spre nicăieri, ne marchează vreo clipă? Atingem ceva? Mişcăm ceva? Schimbăm ceva?
Societatea ne-a învăţat că timpul apare în trei faze: trecut, prezent şi viitor. Însă de-a lungul vremii, noi am dat timpului şi alte sensuri, şi alte dimensiuni. Atribuim pe nedrept trecutul şi viitorul esenţei veşnice, uitând că sunt născute din timp. Spunem: a fost, este, va fi. Dar numai “este” se potriveste în context. Pentru că în realitate, există un singur timp real: prezentul.
Spunem că vrem să trăim, dar ne grăbim parcă spre “ieşire”, fără să ne oprim pentru ceea ce contează: pentru dragoste, pentru prieteni, pentru zâmbete, pentru îmbrăţişări, pentru a tremura în răcoarea serii, pentru a ne certa, pentru a ne împăca, pentru a învăţa şi a uita ce am învăţat, pentru a transforma un lucru banal în minune, pentru a zbura odată cu fluturii din stomac. Haideţi să ne oprim pentru ceea ce ar putea părea natural: să trăim.
Just breathe and … reboot. 🙂
No Comments
Societatea “moderna” nu te accepta altfel decat asa cum zici tu, mereu pe fuga. Suntem sclavii vietii, dupa parerea mea. Suntem ca si negrii care trebuaiu neaparat sa munceasca. Asa si noi, tre sa muncim intruna. Bine, unii.. Nu mai avem timp pentru noi. Si daca ne bagam pula in toate si ne creem timp pentru noi, nu mai muncim, respectiv nu mai avem cu ce trai.. E un cerc vicios, care ne condamna sa nu mai avem timp pentru a ne bucura de viata. La tzara de exemplu oamenii sunt un pic altfel, INCA mai sunt altfel.. Acolo esti mai departe de timp.. Esti mai liber, timpul la tzara a uitat de oameni… Oamenii de acolo sunt intr-o alta lume, mai primordiala, mai apropiata de esenta vietii…ei nu se grabesc nicaieri…ei isi duc viata asa cum pot, fara exces de tehnologie si de E-uri si de blocuri si de masini…fara aceste limitari… Ei nu sunt limitati, ei sunt liberi…
La tara e altceva. Oamenii de acolo nu par atat de grabiti, de individualisti, de self-centered. In locurile potrivite, e asurzitor de liniste. Si imi place asta la nebunie.
Ai dreptate si ai spus foarte frumos : “Acolo esti mai departe de timp. Esti mai liber …”. 🙂
Elenuca mea draga, eu sunt un visator, am creat poezii, romane chiar… Dar in mileniul 3 asa ceva e depasit… Am talent, dupa cum vezi. Si nu ca ma laud.. Dar chiar is talentat, stiu sa surprind esenta vietii in cuvinte care exprima o mie de lucruri… Dar din pacate, in aceasta lume nimeni nu apreciaza asta..
Sa stii ca am observat ca, in ziua de azi, daca spui cuiva ca scrii poezii, de exemplu, se uita la tine de parca ai fi un ciudat. Nu pot sa inteleg aceasta noua tendinta de a ponegri arta. 😐
ba eu inteleg, desi ma prefac ca nu. nu vezi ca fetele sug pula de la 10 ani, iar baietii nu au minte…din nastere? iti garantez ca in cativa ani o sa se distruga Pamantu asta si o sa murim toti, suntem nebuni…
Domnul Edouard Estaunie spunea ca.. timpul nu se masoara decat dupa emotiile care-l strabat… si tu domnul Alin.. esti foarte “emotiv”..
I will, my dear. I will. Just breathe…and reboot! 🙂
domnul Adam, ia vezi-ti mataluta de trbuca ta.. Asta a fost singura data cand am vorbit asa ceva. iti garantez ca emotiv nu sunt nici daca ma pici cu ceara
Un alt domn..Ludwig Feuerbach…scria acum 150 de ani ca..”omul este ceea ce mananca”..
De aceea.. nu este bine sa mancam prea mult rahat..
mie imi place rahatul dar din ala turcesc. Acuma, ce mancati voi chiar nu imi pasa.
E vorba de perspectiva…totul e relativ…
Mie unu imi place viata alerta si graba si haosul, imi place sa am toata ziua ocupata, daca asta inseaman ca trec mai rar pe la biserica si doctor…na…arta cere sacrifcii…si arta nu e doar poezie sau pictura…arta poate fi orice vrei tu sa fie…in orice domeniu.
Mie unu imi place sa fiu bun la ceea ce fac, sa fiu un “worker” valoros, si pentru asta imi dedic mult timp muncii, care imi si place si imi ofera satisfactii, si da imi ofera si un salariu de care am nevoie, dar asta nu inseamna ca viata trece pe langa mine…nu, pentru ca pe mine munca ma implineste si ma satisface. Poate pe altii ii satisface sa citeasca sau sa scrie poezii sau sa deseneze copaci…cine stie.
Si acuma, pentru prieteni, pentru o bere, pentru ceva important e mereu timp, cine zice ca nu are timp pt asa ceva…ar trebui sa invete sa isi manageze timpul mai bine.
Era o expresie: work hard, play harder.
Eu traiesc…si mereu fac o pauza sa apreciez lucrurile importante, importante pt mine nu pt societate…e nevoie doar de un echilibru si putina vointa
Daca ai sti pe cata lumea aud ca nu are timp…
Culmea e ca timp sa se planga au. :)) 😛
Exact…
Pentru timp as putea spune ca :
-timp mereu va fi, nu se termina, curge incontinuuuuuu, timp avem, ce facem cu el conteaza
-cineva zicea ca daca in loc sa iti gandesti timpul in ore ci in minute, o sa ai deodata de 60 de ori mai mult timp
-tie ti-as putea zice ca daca simti vreodata ca nu mai ai timp, poti sa renunti la blog si la Fb, si atunci o sa ai minute daca nu ore in plus
– dar mie imi plac cel mai mult cuvintele marelui profet L.L. Cool J, cand te saruti cu o fata pentru o ora ti se pare ca a trecut doar o secunda, dar daca tii mana doar o secunda pe o tigaie incinsa ti se pare ca ai tinut-o timp de o ora.
Deci timp e, Spend it wisely, Breathe! 😉
…and reboot (daca e cazul) 😀