Multe femei s-au perindat prin viața mea nici foarte lungă, deocamdată, dar nici tocmai scurtă, și aș vrea să subliniez din capul locului că-s poate cel mai mare admirator în viață al gagicilor. Nu vă iau în balon, doamnelor și domnișoarelor. Dacă e să aleg între o seară cu băieții într-o speluncă sordidă cu Sport.ro pe ecran și o seară cu
fetele, vă asigur că-s primul care vă deschide portiera în drum spre cafeneaua aia franțuzească unde se jeluie un saxofon și unde o brioșă costă cît un rînd de bere. Coincidență sau ba, am angajat pînă acum mai multe gagici decît bărbați și mi-am făcut mai multe confidențe unor ochișori sensibili de Bambi decît unor bagabonți puși pe miștocăreală. Despre cele lucruri neprincipiale ce se petrec în spatele ușilor încuiate, n-are rost să deschid discuția – aveți ocupate primele 100 de locuri din Top 10. La șantajul vostru sentimental, inteligența mea nativă și cinică lasă hățurile fără să crîcnească și îi lasă controlul fraierului din mine. Băiat mai înțelegător decît mine cu voi, frumoasele planetei, n-o să găsiți.
Dar am și eu momentele mele în care pur și simplu îmi trag fermoarele de la buzunare ca să nu explodez de draci. Pentru că și de atîta bunătate unele dintre voi știu să abuzeze. Cu răbdarea lui Buddha să fi fost, și tot au reușit cîteva exemplare de păpuși selecte – că nu umblu cu stricate – să-mi tulbure Zen-ul și să mă transforme vremelnic într-un quasi-misogin.
Și să știți, măi fetelor, că misoginii nu apar pur și simplu din neant. Unii se nasc așa, corect. Însă alții, poate cei mai mulți, devin de-a lungul vieții, după ce ajung să vă cunoască mai bine. Și vă spun asta din îndelungata mea experiență cu acele reprezentante din rîndurile voastre, care poartă răspunderea pentru părul meu alb apărut precoce. Probabil că o parte din vină îmi aparține și mie, că-s fraier și pun botul la prima lacrimă strivită sub batistă pe un colț de ochi cu rimel și, ca un prost sentimental ce mă consider, păstrez în tolbă o resursă infinită de înțelegere pentru hachițele voastre. Dar, după două decenii de vînat fuste, am acumulat o vastă colecție de faze și replici servite de voi, pe care vi le-aș împacheta în sîrmă ghimpată și vi le-aș băga acolo unde nici Soarele nu răsare. Iată cîteva dintre ele, înșirate mai jos.
1. „Mămica mea m-a făcut virgină și așa trebuie să mă duci la altar”. Mi-a servit-o pe asta o duduiță care mai fusese combinată înaintea mea cu un distribuitor de brăduți parfumați pentru mașină. I-am zis, în mintea mea: „ Auzi, pisi, ai 18 ani și încă n-ai terminat liceul! Dacă ambițiile tale în viață se limitează la pusul pirostriilor înainte să împlinești 20, oricum n-o să te duc eu la altar, găsește mai bine un tractorist care vrea o nevastă specializată în turnat copii și fiert zacuscă! Iar dacă e să aștept cu dușuri reci și ceai de bromură pînă la vîrsta la care eu m-aș considera apt de căsnicie, te asigur că atîta răbdare nu mi-e prevăzută în manualul de utilizare. Iar de manual să știți că m-am săturat!” – După care i-am zis-o și cu gura mare și a devenit istorie.
2. „Am prieteni snobi miliardari și vreau să țin pasul cu ei”. Asta îi aparține unei fetișcane pe care mă-sa o ținea la facultate privată cu bani furați din casa de marcat. Serios. Replica mea? „Colega, uită-te-n cămară și-n portofel! Ești o studentă pîrlită care trăiește din tocăniță cu cartofi, care trage de bursa mea de student eminent și de leafa mea de reporter debutant. Beizadelele pe care tu le consideri prietenii tăi sparg într-o seară la cazino cît încasez eu într-o lună întreagă și mă fac să mă simt ca un sărac cu picioare împuțite cînd comandă whisky de colecție iar eu trag de o bere toată noaptea.” – Credeți că a înțeles mesajul? Vă zic eu, nu! Ultima oară cînd am văzut-o, căra o geantă cu merinde trimise de acasă, pe aleea dintre două cămine din Tudor Vladimirescu.
3. „Ce serviciu e ăsta de la care vii numai la 11-12 noaptea acasă? Tu nu cumva umbli pe la curve?” Pe asta am auzit-o de la una care n-a muncit o zi în viața ei înainte să termine facultatea, iar după absolvire am dubii enorme că a reușit să se angajeze. I-am tăiat-o scurt. „ Citește bine legitimația mea pe care scrie PRESA și rememorează filmele alea proaste cu care ai crescut. Ții minte să fi văzut vreun reporter care lucrează de la 9 la 17? Jurnaliștii sînt ăia care trăiesc din covrigi cu apă de la chiuvetă, care fac ore suplimentare neplătite și nu se jeluie pe tema asta, care fac cale-ntoarsă din ușa redacției atunci cînd un eveniment neprevăzut pică taman după ce și-au stins toți computerele și care își vede femeia mai mult din poze decît în realitate. Nu-ți convine? Mergi sănătoasă și combină-te cu un funcționar de la Primărie sau cu un contabil, o să fiți fericiți în lumea voastră cu program bine normat.” – Habar n-am cu cine s-a combinat după mine, dar îi doresc un ceferist!
4. „Ce bine că ne-am tăvălit noaptea trecută! Acum dă-mi cheia de la apartament!” Copchila în cauză era chiar simpatică, dar s-a potrivit în viața mea taman cînd n-aveam chef de nici o relație și era exagerat de creștină. Ce i-am zis? „Chiar te rog, dacă vrei să stai toată ziua singură și să-mi ștergi de praf bibelourile! Citește paragraful de mai sus, o să mă vezi mai mult dormind. Am douăzeci și un pic de ani, deci nu-ți imagina că te iau de nevastă, așa că mai bine pregătește-te emoțional să dai ochii cu următorul meu agațament. Dar mută-te la mine, dacă n-ai bani de chirie!” – Culmea e că a rezistat vreo trei luni în regimul ăsta de neglijare totală, iar după ce m-a părăsit eu mi-am deschis o bere și ea a rămas imediat însărcinată. Cu altul, evident.
5. „Epilatul e pentru curve, n-ai să vezi așa ceva!” Cînd te lovește replica asta de la o cooperatistă din Zorleni, mai e cum mai e. Dar de la o intelectuală finuță chiar o simți în ficați. Luni în șir mi-am repetat argumentele: „Permite-mi să-ți urez bun venit în mileniul trei, poate vrei să ni te alături! Pînă de curînd, era acceptat și faptul că spălatul mai des de o săptămînă distruge sănătatea. Dacă vrei să trăim ca-n secolul lui Cuza, tu stai neepilată și eu aleg să nu mă dușuiesc. Să vedem cine cedează primul…” A cedat ea. Ispitei de a mă părăsi pentru unul cu mai puține pretenții.
6. „Știu exact cîți gagii am avut și ce-am făcut cu fiecare în parte” Și se mai zicea că femeile-s romantice… Mîndra asta își nota pe un carnețel și cîți bani am cheltuit la cîrciumă, respectiv socotea cu zecimale care e șpaga cuvenită ospătarilor. Cred că nici prostituatele cele mai organizate nu țin o evidență atît de exactă a cetățenilor care le-au trecut prin pat. Femeia probabil că avea un „bucket list” sexual unde trebuia să bifeze toate rubricile. Mi-a luat un pic să mă prind că tipa aplica în viața reală lozinca lui Ceaușescu „Să facem din cantitate o nouă calitate!”
7. „Ne coincid unele fantezii, dar tu aștepți 20 de ani să-mi spui.” Asta a fost nașpa de tot, mai ales că tipa, într-a douăsprezecea, cînd îmi lăsa impresia că e semi-frigidă și că repetă diateza pasivă în latină atunci cînd o întreb la ce visează cu ochii deschiși, era în sinea ei o bacantă dornică să se dezlănțuiască. Dar și mai nașpa a fost să-mi mărturisească abia după două decenii tot ce-i trecea prin mintea ei de adolescentă și am fi putut pune în aplicare atunci – iar acum are copii de dus la liceu femeia, griji și firmă. Sănătate!
8. Fostul tău gagiu consideră că e ok să te sune la miezul nopții și tu crezi că e ok. Pe asta am pățit-o în mai multe rînduri și chiar îmi pot acorda un coniac scump pentru că nu s-a lăsat cu daune în anatomie. Mîrlanul se simte dator să încerce, dar tu, pisi, în loc să-l trimiți în Croația, te faci că nu pricepi care-i natura problemei – ceea ce e și mai grav. Hai, de ce nu te și duci cu el în oraș? Sau, mai mișto, invită-l la noi acasă acum, în puterea nopții, că mă duc eu pe canapea. Sau găsesc o fostă la fel de fraieră care să îmi deschidă ușa…
9. „Am fost o mică nimfomană în liceu și în facultate, dar acum m-am liniștit.” Altfel spus, pe limba bărbaților: „Știu că ți-ai dori să fiu starleta ta porno personală, dar tu nu mai pupi. Mi-am terminat bateriile cu toți luzării prin adolescență, pe cînd trebuia să deschizi la nimereală Kama Sutra așa cum deschide popa Evanghelia, iar eu executam ce ieșea la loterie. Acum, Georgele, vreau să fiu femeie serioasă. Lasă-mă cu prostiile tale. Dar nu te supăra, eu fac asta pentru că țin la tine… Cu ăia puteam face orice pentru că ei nu însemnau nimic, iar tu ești special.” – La naiba, cine m-a pus să fiu special? Uite-așa reușesc să mă simt ca și cum m-ai chema invitat de onoare la masă, dar mi-ai oferi doar oasele, pentru că au venit înaintea mea niștre străini și au halit toată cărnița.
10. „Salut, bine ai venit, eu tocmai ieșeam cu fetele în oraș. Vezi și tu ce faci în seara asta!” – Tipul ăla de fază pe care, dacă o face un bărbat, individul e un mitocan coclit. Dar dacă o comite o femeie, se cheamă că individa este o femeie independentă, care știe ce vrea.
11. „Oare horoscopul ce spune? Care ți-e semnul și ce ascendent ai? Să vedem dacă ne potrivim!” – Altfel spus, multe femei aparent inteligente s-au recalificat la categoria gîsculițe naive în catalogul meu după așa niște întrebări. Înante să vezi dacă am citit aceleași cărți și dacă ascultăm aceeași muzică, dacă împărtășim aceleași valori, tu vrei să-mi pui una din alea douăsprezece etichete din singura rubrică pe care o citești în ziare. Hai să-ți mai zic una tare: eu am lucrat la ziare și acolo horoscopul era scris din burtă, la mișto, de cîte o secretară. Dar de ce să mă mai mir? Au fost fraieri în țara asta care și-au vîndut apartamentul și au pus banii la Caritas, sperînd să primească de opt ori suma în trei luni. Dacă prindeai vremurile alea, îngroșai cozile lor și tu…
12. „Nu acum. Ai și tu răbdare pînă data viitoare!” – Cred că am lăsat-o pe asta la urmă pentru că mă umple de extra-spume și mă face să sparg sticle de bere în pumn. Iaca așa de tare mă enervează. Și am tot avut parte de așa o replică, mai mult și mai adesea decît e admisibil prin lege. Ocazii de a petrece, de a călători, de a experimenta, de a cunoaște, de a colecționa cadourile mele prefeate – amintirile. Orice ocazie este unică și orice șansă irosită de a face ceva – orice – nu se mai întoarce. Și viața e limitată, prin urmare conține un număr limitat de prilejuri pentru orice. Un context favorabil înseamnă o rețetă irepetabilă și orice amînare pe data viitoare aruncă la gunoi o conjunctură ce nu se va mai întoarce. Atunci cînd amînați pentru data viitoare, furați de fapt ceva ce nu puteți niciodată returna. Cum să vă explic? Dacă ați ratat reducerile la Zara de anul ăsta, cele de anul viitor n-o să mai fie la fel, ba chiar există șanse să nu vă intereseze. Luați-vă acum cureaua aia din piele care vă place, naiba știe ce o să găsiți la anul în același raft…
Desigur, colecția mea e mult mai vastă și include o grămadă de alte mici supărări, șicane și dezamăgiri pe care voi, frumoasele, ați știut să mi le serviți. Unele dintre voi s-au făcut experte în telenovele. Altele chiar au găsit de cuviință să mă înșele – am plătit cu aceeași monedă, deci sîntem chit la faza asta. Să știți că lista s-a oprit acolo unde s-a oprit pentru că eu încerc să uit toate nemulțumirile astea și, în general, să rămîn cu amintiri frumoase de la fiecare. Chiar dacă, uneori, trebuie să filtrez o cisternă de zoaie pentru o mărgică de plastic.Și, ce să zic, o parte din vină o fi și a mea, în special prin prisma faptului că eu sînt cel care se întoarce mereu la voi. Pentru că nici după toate cele de mai sus încă n-ați reușit să mă faceți misogin. Dar sînteți libere să mai încercați.
Un articol de Mihai Ursu.
No Comments