Scaunul bate filmul. Sau era viața?!

Deci băieții aștia de la Cinema City știu să facă un scaun confortabil. Știu asta, pentru că după două ore și un pic petrecute la Jupiter Ascending, ajungi cu adevărat să apreciezi confortul.

Spoiler alert – vă povestesc filmul, așa că dacă simțiți nevoia să fiți surprinși, dați și voi un like de politețe și vă-ntoarceți după să schimbăm opinii.

Mă duc eu, cetățean de rând, să văd filmul anunțat cu surle și trâmbițe de Hollywood, ușor intrigată de scorul mic de pe imdb.com. Sala T IMAX, popcorn, nachos, mecla Milei Kunis. Până aici, totul frumos.

Sar peste introducere direct la scena în care cea care urma să fie Jupiter Jones apare pe ecran acoperită de sânge și cu placenta atașată. Not a nachos friendly scene, believe me. Se depășește repede momentul și ajungem la scena în care Mila Kunis/Jupiter Jones spală un WC.

Depășim drama de telenovelă și ajungem la poveste. Ea, săracă, merge să doneze ovule. Niște medici care de fapt erau niște extratereștrii semitransparenți o identifică pe mândră ca fiind reîncarnarea unei regine din dinastia Abrasax, una dintre cele mai puternice din Univers și încearcă să o omoare. Deodată apare un dilău cu urechi ascuțite, Caine, care bate toți extratereștrii și o salvează pe pisi. Temporar. Pentru că apoi apar alți nenumărați dubioși care încearcă să îi omoare în ceea ce cred că este cea mai lungă scenă boring pe care am vazut-o vreodată în viața mea. Printre milioane de efecte speciale, îi mai vezi și pe protagoniști, din când în când, ca să te prinzi că n-au crăpat.

Probabil extaziată de la cât a căzut în gol, Jupiter Jones devine o excitată care încearcă de cel puțin două ori în timpul filmului să interacționeze fizic cu numitul Caine, care o respinge din motive personale. Interesant este că Jupiter nu pune prea multe întrebări despre situația în care se află, crede tot ce-i spune Caine și nu pare deloc speriată de cele menționate anterior.

Apropo de partea cu repetatele tentative de asasinat extraterestru: regina Abrasax avea 3 copii, din care doi încearcă pe rând să o omoare pe reîncarnata Jupiter, ca să nu vină să le ia averea, în speță Terra. Jupiter se plimbă pe la fiecare în parte, în ordinea răutății lor și descoperă licori care oferă tinerețe veșnică, rochii foarte mișto și cel mai uscător de păr din lume. Pardon. Din Univers.

Filmul se termină cu ea spălând un WC, luând masa cu familia și pupându-se cu Caine pe o clădire, în această ordine.

Ce concluzii am tras eu din filmul ăsta:

1. Când Mila Kunis îți spune să o pupi, o pupi, nu stai pe gânduri. Băiatul ăsta din  film – îl suspectez că era confuz în ceea ce privește propria-i sexualitate, pentru că altfel nu pricep de ce i-a luat trei sferturi din film să execute.

2. Vreau și eu licoare de aia tip ”izvorul tinereții” chiar dacă (și aici va trebui să fiți de acord cu mine) e făcută din lacrimi de dinozaur în care s-a amestecat cu lăbuțe de iepure trecut de prima tinerețe.

3. Oamenii din viitor s-au prins cum să-și usuce părul într-o secundă, chestie pentru care orice fată cu părul lung ar da Like.

În rest, râzi pe alocuri, Mila Kunis e frumoasă oricum o pui, scaunele din cinema sunt foarte confortabile și nachos reprezintă de departe chestia mea preferată de mâncat la film.

Morala: imdb.com e ca intuiția: trebuie să-l asculți.